Imagine mare
|
| Colectie: | Universuri multiple | |
| Format: | 13x20 | |
| Nr. Pag.: | 208 | |
| ISBN: | 973-9315-72-0; (20,y) | |
| Limba: | Romana | |
| Editia: | 1 | |
| Data aparitie: | 2004 | |
Pret(Lei vechi): | 100000 (TVA9% inclus) | |
Pret(Lei): | 10 | |
| Pret nou 2016 (lei): | 15.00 (TVA 5% inclus) |
|
| Stoc: | epuizat | |
| Descriptori: |
| |
|
Cărţi pe care nu trebuie să le scăpaţi
Cărţi cu care va puteţi mândri
Hrană vie, o bicicletă, o carte bună, gândire pozitivă, energie holografică!
NIBIRU, Marduk, Planeta Crucii, Hercolubus, Eris, Omega, 2003UB313
Planeta cu 50 de nume
/ 0 / 96330
TĂCEREA IDOLILOR
In timp ce reflectă asupra facultăţilor complexe de creaturile vii, pe care omul este tentat să le copieze, este oare logic să credem că acestea au apărut din intamplare, nu numai o singură dată, ci de mai multe ori şi anume, la creaturi care nu sunt deloc inrudite? Nu sunt oare aceste creaturi modele ale unei complexe organizări care, după cum demonstrează faptele, nu pot fi produse decat de către civilizaţia lui Yahweh-Dumnezeu? Putem oare crede că simpla intamplare ar fi putut crea aceste mecanisme pe care nu le pot copia decat nişte oameni foarte capabili?
Voi argumenta cele de mai sus printr-o serie de exemple prezentate in lucrarea :
1) Aer condiţionat. Tehnologia modernă a permis improspătarea aerului in numeroase locuinţe. Dar termitele fac acest lucru de multă vreme şi il mai fac incă şi acum. Cuibul lor este situat in centrul unui muşuroi uriaş. Aerul cald se ridică printr-o reţea de canale aproape de suprafaţa exterioară şi aerul viciat iese prin pereţii poroşi şi invers, aerul rece pătrunde şi coboară intr-o cavitate pentru aer situată la baza muşuroiului, de unde, apoi, circulă prin cuib.
2) Aeroplanul. Linia aripilor la avioane a fost imbunătăţită in decursul anilor datorită studierii aripilor păsărilor. Curbura acestora crează portanţa necesară pentru a contrabalansa forţa gravitaţională. Dar dacă inclinaţia aripilor este excesivă, apare pericolul pierderii acesteia. Pentru a evita pierderea portanţei, păsările dispun de o serie de pene (asemănătoare unor clapete) pe bordul anterior al aripilor. Cand inclinaţia aripilor se accentuează, aceste pene se ridică şi nu permit curentului principal de aer să se distanţeze de suprafaţa aripilor, menţinand astfel portanţa.
3) Antigelul. Oamenii folosesc glicolul ca antigel in radioatoarele automobilelor. Dar anumite plante microscopice din locurile antarctice, pentru a nu ingheţa folosesc glicerolul, o substanţă asemănătoare.
4) Respiraţia subacvatică. Scufundătorii prevăzuţi cu butelie de aer pot rămane sub apă timp de o oră. Anumite coleoptere acvatice fac acest lucru intr-un mod mult mai simplu, putand să rămană, cu toate acestea, mult timp sub apă. inainte de a se scufunda, ele işi fixează sub elitre o bulă de aer care le serveşte de plămani. Acestea dispersează in apă bioxidul de carbon eliminat de gandac şi absoarbe oxigenul din apă, dandu-i astfel insectei posibilitatea de a respira.
5) Ceasuri. Cu mult inaintea folosirii cadranului solar, ceasurile organismelor vii indicau . Astfel, diatomeele, plante microscopice, ies la suprafaţa nisipului umed după trecerea refluxului şi intră din nou in nisip in timpul fluxului. Chiar şi in laborator in absenţa fluxului şi refluxului, ceasul lor le face să iasă din nisip şi să intre din nou la orele mareei. De la plantele microscopice pană la om, există milioane de ceasuri biologice.
6) Busola. Prin secolul al XIII-lea, oamenii au inceput să folosească un ac magnetic care plutea intr-o cutie cu apă. Dar aceasta nu era o noutate. Unele bacterii conţin filamente din particule de magnetită de dimensiuni ideale pentru a constitui o busolă. Aceasta le serveşte pentru a putea ajunge la locul preferat.
7) Desalinizarea. Omul a construit uzine enorme pentru a desaliniza apa mării. Mangrovele insă dispun de rădăcini care absorb apa mării şi o filtrează printr-o membrană care inlătură sarea. O specie de mangrove, numită Avicennia, elimină excesul de sare prin nişte glande care se află sub frunze.
8) Electricitatea. Există circa 500 de varietăţi de peşti dotaţi cu baterii electrice. Peştele pisică din Africa poate produce un curent de 350 de volţi. Calcanul electric gigant, din Atlanticul de Nord, provoacă descărcări electrice de 50 amperi şi 60 de volţi. S-a constatat că anghila electrică sud-americană poate produce descărcări electrice de pană la 886 de volţi.
9) Agricultura. De secole omul cultivă pămantul şi creşte animale. Dar furnicile cultivatoare de ciuperci practicau grădinăritul cu mult timp inaintea lui. Ele cultivă, In scopuri alimentare, ciuperci, folosind drept sol un compost format din frunze şi propriile lor dejecţii. Alte furnici cresc nişte păduchi cu o secreţie bogată in zahăr, construindu-le chiar adăpost. Furnicile secerătoare işi strang seminţe in granare subterane.
10) Incubatoarele. Omul construieşte incubatoare pentru ouă dar acestea nu constituie deloc o inovaţie. Broasca ţestoasă de mare şi anumite păsări işi ingroapă ouăle in nisipul cald, in vederea clocitului. Alte păsări le depun in cenuşa caldă a unui vulcan. Uneori aligatorul işi acoperă ouăle cu resturi vegetale a căror descompunere dă căldură.
11) Propulsia prin jet. Astăzi, călătoriile aeriene se efectuează in general cu avioane cu reacţie. Dar acest tip de propulsie este folosit deja de mii de ani de unele animale, calmarul şi caracatiţa exceland in această privinţă. Cand se deplasează, aceste animale aspiră apa intr-o cavitate de unde apoi o aruncă afară sub acţiunea unor muşchi puternici.
12) Iluminatul. Inventarea becului i-a fost atribuită lui Edison. insă, randamentul becului electric este diminuat de pierderile de energie sub formă de căldură. Licuriciul, care emite lumină intermitentă, a rezolvat mai bine problema, deoarece produce lumină rece, fără pierdere de energie.
13) Hartia. Ea a fost inventată de egipteni, cu mii de ani in urmă. Cu toate acestea, erau mult in urmă faţă de viespi şi bondari. Aceşti muncitori inaripaţi mestecă lemnul uscat, producand o hartie gri din care işi construiesc cuibul.
14) Motorul rotativ. Bacterii microscopice au realizat motorul rotativ cu mii de ani inaintea omului. Una dintre aceste bacterii dispune de nişte prelungiri filamentoase răsucite care formează o spirală rigidă asemănătoare unui tirbuşon. Bacteria se deplasează făcand să se invartă această spirală ca elicea unei nave, putandu-i schimba chiar şi sensul de rotire.
15) Sonarul liliecilor şi al delfinilor este superior imitaţiilor făcute de oameni. Un liliac poate zbura printr-o cameră intunecoasă, plină de fire subţiri intinse in toate direcţiile, fără să atingă vreunul dintre ele. Ultrasunetele pe care le emite liliacul ii sunt reflectate de către obstacolele pe care le evită folosindu-se de un radiolocator.
16) Submersibilele existau cu mult inainte de a le fi inventat omul. Protoplasma minusculilor radiolari conţine particule uleioase cu ajutorul cărora işi variază propria greutate, urcand sau coborand in apele oceanelor. Peştii sunt dotaţi cu vezică inotătoare pe care ei o umplu sau o golesc de gaze, pentru a-şi regla flotabilitatea. In interiorul cochiliei sale, nautilul dispune de compartimente pentru balast.
17) Termometrul. Termometrul a fost inventat in secolul al XVII-lea, dar acest instrument pare primitiv in comparaţie cu ceea ce se găseşte in natură in acest domeniu. De exemplu, antenele unui ţanţar pot sesiza diferenţe de temperatură de ordinul a 1/150 grad Celsius. Capul şarpelui cu clopoţei are nişte orificii cu care măsoară diferenţe de temperatură de 1/300 de grad Celsius. Timpul in care un boa constructor reactionează la o variaţie de temperatură de o fracţiune de grad, este de numai 35 de milisecunde. Ciocul fazanului australian şi al unei specii de curcan sălbatic sesizează diferenţe de temperatură de o jumătate de grad Celsius.
|
|
; "Tacerea idolilor de Cristian NEGUREANU miracol.ro")
-0%
-0%
-0%
-0%
-0%
-0%
-0%
-0%
-0%
-0%
-0%
-0%
-0%
-0%